Pe 26 octombrie 2026, creștinii ortodocși îl cinstesc pe Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir. Este una dintre cele mai îndrăgite sărbători ale toamnei și are cruce roșie în calendar.
La sate i se spune și Samedru. După tradiție, el pune capăt toamnei și anunță iarna. Bătrânii spuneau că atunci se închid socotelile gospodăriei, se dau bucate pentru sufletele celor adormiți și se păstrează rânduielile pentru sănătate, liniște și belșug.
Cine a fost Sfântul Dimitrie, Izvorâtorul de Mir
Sfântul Dimitrie a trăit la Tesalonic, pe vremea persecuțiilor împotriva creștinilor din timpul împăraților Diocletian și Maximian. Tradiția spune că venea dintr-o familie înstărită și că avea o funcție importantă în cetate.
Fiindcă și-a mărturisit credința în Hristos și n-a vrut să renunțe la ea, a fost întemnițat și ucis cu sulițele.
Se numește Izvorâtorul de Mir pentru că, potrivit tradiției, din moaștele sale a curs mir cu bun miros, socotit binecuvântat și tămăduitor. Este ocrotitorul orașului Tesalonic din Grecia și e cinstit de milioane de credincioși.
Ce se dă de pomană de Sfântul Dumitru
Cel mai cunoscut obicei al zilei este împărțirea de bucate în amintirea celor plecați dintre noi. În multe case, femeile pregătesc mâncare pe care o dau rudelor, vecinilor sau oamenilor în nevoie.
După obiceiurile populare, se pot împărți:
- coliva, pentru pomenirea celor adormiți;
- colaci și pâine, în amintirea celor care nu mai sunt;
- mere, pere și struguri, fructe de toamnă date în anumite regiuni;
- nuci și prune uscate, daruri tradiționale pentru această perioadă;
- covrigi, dați mai ales copiilor și celor care iau parte la obiceiurile de Samedru;
- mâncare gătită, pentru cei care au nevoie de ajutor.
În unele zone se fac colaci în formă de cruce. Ei se duc la biserică spre binecuvântare și apoi se împart.
Pomana se face din suflet, cu gând bun și cu respect pentru cei pomeniți. Biserica nu cere o listă fixă de alimente. Contează mai mult milostenia sinceră decât valoarea darului.
Ce nu se face pe 26 octombrie: credințe din bătrâni
Ziua Sfântului Dumitru are multe superstiții. Oamenii de la țară țineau de ele ca să-și ferească gospodăria de necazuri și pagube.
- Nu se muncește greu. Fiind zi cu cruce roșie, timpul se dedică rugăciunii, slujbei și odihnei. Muncile grele de la câmp, care se puteau amâna, se evitau.
- Nu e bine să rămâi cu datorii. Samedru era momentul încheierii învoielilor și al plății datoriilor. Se zicea că cine își lasă socotelile deschise are un an greu. Este însă un obicei popular, nu o regulă religioasă.
- Usturoiul nu se sădește după Samedru. Așa se spune în Bucovina. În realitate, momentul potrivit depinde de vreme și de sol.
- Pieptănul nu se folosește. În unele sate se credea că ar aduce pagube. Obiceiul nu are legătură cu învățătura Bisericii.
- Nu se refuză cel nevoiaș. Ziua e potrivită pentru fapte bune. Multe familii dau de mâncare celor săraci și aprind lumânări pentru cei adormiți.
Focul lui Samedru, în noaptea de 25 spre 26 octombrie
Unul dintre cele mai spectaculoase obiceiuri este Focul lui Samedru, aprins în ajunul sărbătorii. În trecut, oamenii din unele regiuni se strângeau pe dealuri sau la marginea satului și făceau focuri mari. Ele simbolizau purificarea și trecerea de la toamnă la iarnă.
În jurul flăcărilor se adunau tineri, copii și bătrâni. Se împărțeau covrigi, mere, nuci și alte bunătăți, iar sătenii petreceau împreună.
O credință spunea că tinerii care sar peste foc vor avea sănătate și noroc la căsătorie. Privește-o ca pe folclor: săritul peste foc este periculos și poate provoca arsuri grave. Astăzi, în unele localități, tradiția se păstrează la manifestări organizate în condiții de siguranță.
Cum aflau ciobanii dacă iarna va fi grea
Sfântul Dumitru este socotit și ocrotitorul păstorilor. Pentru cei care creșteau oi, 26 octombrie era un reper important, pentru că se apropia frigul.
Ciobanii așezau un cojoc pe iarbă, în mijlocul turmei, și urmăreau ce oaie se culcă pe el. Dacă era o oaie neagră, iarna avea să fie blândă. Dacă era una albă, se anunța o iarnă grea, cu multă zăpadă.
Oamenii mai urmăreau și purtarea animalelor sau starea cerului. Sunt credințe ale satului românesc, nu metode științifice de prognoză.
Ce faci pentru liniștea familiei
Dincolo de superstiții, este o zi de reculegere. Mulți merg la biserică, aprind lumânări pentru sănătatea celor dragi și îi pomenesc pe cei trecuți la cele veșnice.
În multe case se pune masa în familie, se împart alimente și se merge în vizită la vârstnici sau la oameni singuri. Se spune că o faptă bună făcută din inimă valorează mai mult decât orice dar scump.
Cine își sărbătorește onomastica
De Sfântul Dumitru își serbează ziua numelui cei care poartă nume derivate din Dimitrie. Printre ele sunt:
- Dumitru
- Dimitrie
- Dimitri
- Mitică
- Mitru
- Dumitrița
- Dumitra
- Demetra
Familiile se adună, iar sărbătoriții primesc urări de sănătate, bucurie și împlinire.
Ce sărbătoare urmează
Pe 27 octombrie, Biserica îl cinstește pe Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor. Moaștele lui se află la Catedrala Patriarhală din Capitală.
Cele două sărbători sunt diferite, chiar dacă numele sfinților seamănă. Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, se prăznuiește pe 26 octombrie, iar Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou pe 27 octombrie.
Articolul prezintă tradiții religioase și credințe populare românești. Superstițiile descrise nu sunt reguli ale Bisericii Ortodoxe și nu garantează sănătatea, norocul sau belșugul.
Notă: Acest articol a fost realizat cu ajutorul inteligenței artificiale (AI), pe baza unor informații din surse publice.