Mulți dintre noi cred că, dacă ne-a murit părintele, moștenirea ni se cuvine de drept. În realitate, nu e chiar așa. Codul civil prevede mai multe situații în care un moștenitor legal își poate pierde complet partea din avere.
Merită să le cunoști dinainte, ca să nu afli prea târziu că ai rămas cu mâna goală.
Ce înseamnă să fii „nedemn” de a moșteni
Legea îi protejează, în general, pe copii și pe soțul rămas în viață. Totuși, potrivit articolului 958 din Codul civil, cine a făcut fapte grave împotriva celui decedat poate fi declarat nedemn de a moșteni.
Printre cazurile menționate se numără:
- o infracțiune gravă împotriva defunctului (violență, tentativă de omor, cruzime);
- acuzarea falsă a defunctului de fapte penale, cu intenția de a-l discredita;
- împiedicarea, prin amenințare, șantaj sau fraudă, a întocmirii sau a revocării unui testament;
- distrugerea, ascunderea sau falsificarea testamentului.
Cum se ajunge la pierderea dreptului
Nedemnitatea este o sancțiune civilă. Ea nu se aplică „din oficiu”, ci trebuie stabilită printr-o hotărâre judecătorească, la cererea unei persoane interesate, de obicei un alt moștenitor.
Odată ce instanța o constată, cel declarat nedemn pierde tot. Partea lui se împarte între ceilalți moștenitori. Dacă nu mai există niciunul, bunurile revin statului român.
Un exemplu des întâlnit este al copilului care își abandonează părintele bolnav sau îl tratează cu dispreț. Dacă rudele pot dovedi abuzuri sau violență și instanța le dă dreptate, acel copil nu primește nici bani, nici bunuri, nici terenuri. O condamnare penală definitivă pentru violență asupra părintelui duce, practic, aproape automat la această sancțiune.
Testamentul și termenele care te pot costa scump
Un părinte poate stabili prin testament cui lasă bunurile. Legea prevede însă o rezervă succesorală: partea minimă la care au dreptul copiii, soțul și părinții defunctului, chiar dacă testamentul favorizează pe altcineva. Rezerva poate fi redusă doar în anumite condiții legale.
Dacă testamentul este legal și nu e contestat în 3 ani de la deces, moștenitorul uitat nu mai poate cere nimic. După acest termen, testamentul devine definitiv, indiferent ce conține. Tot în 3 ani se prescriu multe alte drepturi legate de succesiune.
Mai e un pericol: dacă nu te prezinți la notar și nu îți ceri partea în termen de un an, ceilalți moștenitori pot încheia procedura fără tine. Apoi, drepturile tale devin greu de recuperat.
Ce poți face ca să nu pierzi moștenirea
- Păstrează o relație corectă și demnă cu părintele sau cu ruda în vârstă.
- Nu semna niciodată o renunțare la moștenire fără consult juridic.
- După deces, mergi la notarul public în cel mult un an pentru deschiderea succesiunii.
- Întreabă dacă există un testament și cere o copie legalizată.
- Respectă termenele legale, pentru că multe drepturi se pierd după 3 ani.
Faptul că ești copilul defunctului nu te face automat moștenitor. Comportamentul abuziv e sancționat, iar întârzierile pot costa la fel de mult. Când e vorba de avere, o simplă greșeală de procedură poate însemna pierderea definitivă a drepturilor.
Întrebări frecvente
Pot fi scos din moștenire chiar dacă sunt singurul copil? Da. Dacă instanța te declară nedemn pentru fapte grave împotriva părintelui, nu primești nimic. Averea merge la ceilalți moștenitori legali sau la stat.
Poate fi contestat un testament? Da, dar doar printr-o acțiune în instanță, în 3 ani de la deces.
Poate moșteni statul în locul copiilor? Da, dacă nu există moștenitori legali sau dacă toți au fost declarați nedemni.
Articol cu rol informativ, pe baza articolelor 958–961 din Codul civil. Nu înlocuiește consultanța juridică individuală. Înainte de orice pas legat de o moștenire, cere sfatul unui notar public sau al unui avocat specializat în succesiuni.
Notă: Acest articol a fost realizat cu ajutorul inteligenței artificiale (AI), pe baza unor informații din surse publice.