Nicușor Dan, îngrijorat de 2028: ce lucruri mari au rămas nerezolvate în România

Nicușor Dan, îngrijorat de 2028: ce lucruri mari au rămas nerezolvate în România

Președintele Nicușor Dan a vorbit deschis despre ceea ce îl neliniștește în privința următorilor ani. Declarația a venit la Summitul pentru Guvernanță Digitală, organizat la Palatul Cotroceni, și are ca punct central anul 2028.

Securitatea a luat prioritate față de reforme

Șeful statului a explicat că problemele de securitate au absorbit o mare parte din atenția autorităților. România se confruntă cu provocări geopolitice serioase și cu amenințări hibride, iar acestea au impus ordinea de zi.

„Multă din energia mea și a oamenilor din jurul meu s-a dus pe problema aceasta de securitate, care este esențială. Și probabil, de asemenea, multă energie a statului român se va consuma în direcția aceasta”, a spus Nicușor Dan.

Nu e o critică la adresa măsurilor de securitate. E mai degrabă o constatare: când urgența dictează agenda, reformele de fond ajung la coadă.

Educația și digitalizarea, abia „zgâriate la suprafață”

Președintele a numit domeniile care au rămas în urmă: sistemul de educație, digitalizarea administrației și a serviciilor publice, colectarea datelor și securizarea identității digitale. Toate contează mai mult pe măsură ce viața economică și socială se mută tot mai mult online.

„Sunt niște ținte mari — sistemul de educație, colectarea, digitalizarea — în care abia, abia am zgâriat puțin la suprafață”, a recunoscut el. Tonul a sunat a asumare sinceră, nu a reproș față de alții.

Reformele de acest fel au nevoie de timp ca să prindă rădăcini. De aceea, orice inițiativă importantă lansată acum trebuie să dea rezultate vizibile până la următorul scrutin.

Ce propune președintele

Soluția pe care o vede Nicușor Dan ține de mentalitate, în special la nivelul clasei politice. El cere „maturitatea să ne concentrăm pe lucrurile mari”.

Miza este ca, atunci când românii vor întreba ce s-a făcut, politicienii să le poată răspunde cu lucruri concrete. Președintele spune că oamenii știu foarte bine ce așteaptă, iar clasa politică, „cumva, ne învârtim în jurul lor”.

Cele două teme ale summitului

Prima temă a fost guvernarea inteligenței artificiale, o tehnologie care schimbă deja munca, educația și mass-media. A doua a fost securizarea identității digitale: cum sunt protejați cetățenii de fraudă, de furtul de identitate și de manipulare.

Despre aceste subiecte, președintele a spus că de felul în care sunt gestionate depinde „însăși legitimitatea” unui stat.

O cursă contra cronometru

Digitalizarea administrației rămâne, în multe locuri, fragmentară. Unele platforme funcționează, iar anumite inspectorate școlare au pornit proiecte de digitalizare, dar imaginea de ansamblu arată că suntem încă la început.

Ce urmează? Ministerele ar avea nevoie de planuri cu bugete și responsabili clar stabiliți. Administrația locală ar trebui încurajată să adopte standardele digitale și educaționale propuse la nivel central.

Întrebarea rămâne valabilă pentru fiecare dintre noi: dacă în acești ani nu se face mai mult decât o „zgâriere la suprafață”, cât timp vom mai pierde până când școala și serviciile publice vor funcționa așa cum ne dorim?


Notă: Acest articol a fost realizat cu ajutorul inteligenței artificiale (AI), pe baza unor informații din surse publice.

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *