Pe 26 octombrie, creștinii ortodocși și cei catolici îl cinstesc pe Sfântul Dumitru. În popor, ziua se numește și Sâmedru.
Tradiția îl socotește ocrotitorul păstorilor. Tot el este cel care „desfrunzește codrul” și usucă plantele, odată cu venirea frigului.
Cine a fost Sfântul Dimitrie, Izvorâtorul de mir
Sfântul Dimitrie a trăit pe vremea împăraților Dioclețian și Maximian. Era fiul prefectului din Tesalonic. Părinții lui se rugaseră îndelung să aibă un copil, iar Dumnezeu le-a ascultat rugăciunea.
Când a crescut, l-au învățat despre Dumnezeul cel adevărat. L-au botezat în taină, într-o cameră ascunsă a casei. După moartea tatălui, Dumitru i-a luat locul în funcție.
Împăratul Maximian i-a poruncit să-i ucidă pe creștini. Potrivit Vieților Sfinților, i-a spus: „Păzește patria ta și s-o cureți de necuratii creștini, ucigându-i pe toți cei care cheamă numele lui Iisus Hristos Cel răstignit”.
Aflând că Dumitru este el însuși creștin, împăratul a poruncit să fie închis și apoi ucis cu sulița. La 26 octombrie, soldații l-au găsit în temniță, în rugăciune, și l-au străpuns.
Minunile de la mormânt
Seara următoare, creștinii i-au îngropat trupul și au ridicat o bisericuță în cinstea lui. Se spune că acolo s-au petrecut multe minuni.
Leontie, prefectul Iliricului, s-a vindecat de o boală grea după ce s-a rugat în acel loc. Drept mulțumire, a clădit o biserică mult mai mare.
La săpăturile pentru noua biserică, oamenii au găsit moaștele sfântului. Ele răspândeau un miros puternic de mir, care a umplut toată cetatea. De aceea i se spune și Izvorâtorul de mir. Astăzi, moaștele se află în biserica din Tesalonic care îi poartă numele.
Tradiții și semne de vreme de Sâmedru
Obiceiurile acestei zile țin mai ales de vreme. Se spune că atunci căldura „intră în pământ”, iar sezonul rece începe oficial.
La sate se făcea un foc mare, peste care săreau copiii, pentru sănătate și noroc. Oamenii credeau că focul alungă fiarele și încălzește morții. După ce se stingea, fiecare lua un cărbune și îl arunca în grădină, ca anul agricol următor să fie rodnic.
Ciobanii încercau să afle cum va fi iarna în două feluri:
- puneau un cojoc în mijlocul oilor. Dacă se așeza pe el o oaie neagră, iarna avea să fie blândă. Dacă se așeza una albă, iarna se anunța grea;
- în dimineața zilei intrau în grajd. Dacă oile dormeau separat, iarna era blândă. Dacă dormeau lipite una de alta, urma o iarnă geroasă.
Sfântul Dumitru este văzut ca omologul Sfântului Gheorghe. Dacă Sfântul Gheorghe ține de trezirea naturii, Sfântul Dumitru are grijă să desfrunzească pomii.
În această zi, femeile împart pomană săracilor la biserică. Se crede că cine ține ziua va fi sănătos tot anul.
Mai există o credință: cum e vremea de Sâmedru, așa va fi și în restul anului. O zi călduroasă anunță o toamnă blândă. Un cer senin sau o lună nouă înseamnă o iarnă fără ger mare.
Zilele Sfinților Dumitru sunt ultimele sărbători mari de toamnă și marchează începutul iernii.
Notă: Acest articol a fost realizat cu ajutorul inteligenței artificiale (AI), pe baza unor informații din surse publice.