Luni, 26 octombrie 2026, creștinii ortodocși îl cinstesc pe Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir. Este una dintre marile sărbători ale toamnei. În multe case se pregătesc bucate care se împart în amintirea celor plecați dintre noi.
Bătrânii spuneau că în această zi nu e bine să-i uiți pe cei săraci, pe vârstnicii singuri și pe oamenii care nu au ce pune pe masă. În credințele populare, generozitatea mergea mână în mână cu sănătatea, norocul și sporul casei.
Ce se dă de pomană de Sfântul Dumitru
În tradiția românească, pomenirea celor adormiți se însoțește adesea de împărțirea de alimente. Obiceiurile diferă de la o regiune la alta. Pâinea, colacii, coliva și mâncarea gătită sunt printre darurile cel mai des întâlnite.
Nu există o listă obligatorie. Fiecare familie dăruiește după puteri și după obiceiul locului. Poți alege, de exemplu:
- colaci sau pâine de casă, simboluri ale hranei și ale pomenirii;
- colivă, din grâu fiert, nucă și alte ingrediente, după rânduiala ortodoxă;
- sarmale, ca parte dintr-o masă caldă;
- orez cu legume sau pilaf, o mâncare simplă, bună de împărțit;
- carne gătită, dacă se poate și dacă așa e obiceiul;
- mere și pere, fructe de sezon;
- nuci și struguri, roade ale toamnei;
- plăcinte cu mere sau cu dovleac, potrivite acestei perioade.
Darurile pot ajunge la rude, la vecini sau la oameni aflați la ananghie. Dacă împarți mâncare gătită, păstreaz-o și transport-o în condiții bune, ca să nu se strice.
Pâinea și coliva, darurile cu cea mai mare însemnătate
În gospodăriile de altădată, pâinea avea un loc aparte. Era rodul muncii de peste an și hrana de căpetenie a familiei. La pomenirea morților, femeile coceau colaci sau pâine și le dăruiau împreună cu alte bucate. În unele comunități, colacii erau duși la biserică să fie binecuvântați.
Contau mai puțin mărimea darului și mai mult faptul că omul dădea din ce avea. Gestul rămâne valabil și azi: o pâine proaspătă și câteva alimente date cuiva nevoiaș sunt o milostenie simplă.
Coliva ocupă un loc important în pomenirea ortodoxă. Făcută în principal din grâu fiert, ea simbolizează credința în înviere și în viața veșnică. Boabele de grâu puse în pământ, care apoi rodesc, amintesc de înviere.
Dacă vrei să faci o pomenire, poți pregăti coliva și poți vorbi cu preotul despre slujbă. Să știi că 26 octombrie nu este o zi generală de pomenire a morților. Credincioșii se pot ruga totuși pentru cei adormiți și pot face milostenie în amintirea lor.
Obiceiul uitat: o masă pentru un om singur
Pe vremuri, în multe sate, sărbătorile îi apropiau pe oameni. Gospodarii care aveau mai mult împărțeau cu cei care aveau mai puțin. Bătrânii, bolnavii și familiile sărace primeau pâine, fructe sau mâncare caldă de la vecini, de obicei fără vorbe multe și fără laude.
Se spunea că nu e bine să lași un om flămând când tu ai de mâncare. Este poate cel mai frumos obicei de păstrat de Sfântul Dumitru.
În loc de pachete scumpe, poți pregăti o porție de mâncare pentru un vecin singur. Poți cumpăra și alimente de bază pentru cineva aflat într-o perioadă grea. Milostenia se face pentru a ajuta cu adevărat, nu pentru a impresiona.
Ce spun credințele despre sănătate și noroc
Oamenii legau faptele bune de speranța că gospodăria va fi ferită de necazuri și că familia va avea sănătate și belșug. Împărțirea de alimente se făcea adesea cu urări de bine pentru cei vii și cu pomenirea celor adormiți.
Din punct de vedere religios, însă, pomana nu cumpără sănătate, noroc sau scutire de necazuri. Ea este o faptă de dragoste față de aproapele.
Cum pregătești un pachet și cui îl dai
Un pachet de pomană poate fi simplu și fără cheltuieli mari. De pildă, poți pune în el:
- un colac sau o pâine mică;
- un recipient cu mâncare gătită;
- un măr sau o pară;
- câteva nuci;
- o felie de plăcintă de casă;
- o sticlă mică de apă.
Nu trebuie să le pui pe toate. Un pachet modest, dar de folos, este de ajuns. Dacă e obiceiul familiei, poți adăuga o lumânare, atunci când poate fi dată în siguranță. Unii oameni au restricții alimentare sau probleme de sănătate, așa că e bine să întrebi ce li se potrivește.
Milostenia se îndreaptă în special spre cei care au nevoie. Poți ajuta:
- vârstnici care locuiesc singuri;
- familii cu posibilități reduse;
- bolnavi care au nevoie de sprijin;
- vecini aflați într-o situație grea;
- oameni fără adăpost, prin organizații care îi ajută;
- orice om care are nevoie de hrană sau de ajutor.
Nu există o regulă despre un număr anume de persoane sau despre faptul că ar trebui să fie doar rude. Nici mâncarea caldă sau rece nu e obligatorie. Contează ca hrana să fie proaspătă, sigură și oferită cu respect.
Ce să eviți și ce mai păstrează tradiția
În jurul pomenilor s-au ținut multe superstiții. Unii se tem că dacă nu împart un anumit număr de pachete sau dacă uită un aliment, vor avea ghinion. Asemenea temeri nu au temei în învățătura creștină.
E bine să eviți aceste greșeli:
- să cheltuiești peste puterile familiei doar ca să respecți un obicei;
- să împarți alimente stricate sau păstrate prost;
- să faci din pomană o întrecere cu alte familii;
- să judeci oamenii care nu își permit să dea;
- să crezi că un aliment anume aduce sănătate sau noroc;
- să uiți de nevoile reale ale celor pe care vrei să-i ajuți.
O faptă bună nu trebuie să aducă datorii, rușine sau certuri în familie.
Focul lui Samedru și lumânarea pentru cei dragi
În unele regiuni, în seara de 25 octombrie se aprindea Focul lui Samedru. Oamenii se adunau în jurul flăcărilor, iar copiii primeau uneori mere, nuci sau alte daruri. Obiceiul marca închiderea sezonului cald și apropierea iernii. În calendarul popular, Sfântul Dumitru închidea porțile verii, iar Sfântul Gheorghe le deschidea primăvara.
Mulți credincioși aprind în această zi lumânări pentru rudele plecate. În credința ortodoxă, lumânarea simbolizează lumina lui Hristos și însoțește rugăciunea. Nu există un număr obligatoriu de lumânări și nici promisiunea că necazurile vor dispărea. Important este ca pomenirea să se facă cu credință, respect și dragoste.
Ziua de 26 octombrie poate fi un bun prilej să mergi la Sfânta Liturghie, să-ți vizitezi părinții sau bunicii, să ajuți un om singur și să lași deoparte neînțelegerile care se pot rezolva prin vorbă bună.
Pomana nu capătă valoare din bogăția pachetului sau din numărul alimentelor, ci din bunătate și respect. O pâine dată unui om flămând, o lumânare aprinsă pentru cei adormiți și un cuvânt bun pentru cineva care suferă pot da zilei o însemnătate adâncă.
Notă: Acest articol a fost realizat cu ajutorul inteligenței artificiale (AI), pe baza unor informații din surse publice.