Cutremurul de 5,7 din Vrancea: de ce l-au simțit atât de tare românii și de ce părea că nu se mai oprește

Cutremurul de 5,7 din Vrancea: de ce l-au simțit atât de tare românii și de ce părea că nu se mai oprește

Noaptea de 18 noiembrie 2026 a început brusc pentru mulți români. Un cutremur cu magnitudinea de 5,7, produs în zona Vrancea, i-a scos din pat și i-a lăsat cu inima bătând tare.

Mișcarea s-a simțit în mai multe orașe, între care București, Iași și Bacău. Mulți au povestit pe rețelele sociale că le-a fost frică și că au simțit un balans neobișnuit al mobilierului, uneori însoțit de zgomote.

Ce spun datele despre cutremur

Potrivit INCDFP, seismul s-a produs la ora 02:48:55, în zona Vrancea-Covasna, la o adâncime de 107,1 kilometri. Parametrii au fost corectați după primele estimări: inițial se comunicase o magnitudine de 5,6 și o adâncime de 140 de kilometri.

Cutremurele vrâncene de adâncime intermediară au o particularitate: undele seismice călătoresc pe distanțe mari. De aceea, mișcarea pământului poate fi simțită în foarte multe regiuni ale țării.

Adâncimea mare nu înseamnă automat o intensitate mai mare la suprafață. Contează magnitudinea, distanța față de focar, tipul de sol și felul în care sunt construite clădirile.

„Nu se mai termina parcă”: mărturiile oamenilor

Rețelele sociale s-au umplut imediat de mesaje. „București, s-a simțit tare, m-a trezit din somn”, a scris o persoană într-un comentariu pe Facebook. Altcineva a spus: „A fost foarte intens! Niciunul nu m-a speriat ca asta”.

Un alt mesaj a rămas în minte prin simplitatea lui: „Nu se mai termina parcă”. Din Bacău a venit un mesaj scurt: „Bacău, foarte tare s-a simțit!”.

Un utilizator din Iași a descris cum a auzit întâi un huruit, iar câinele a început să latre. Telefonul a scos un sunet de alarmă diferit de cel obișnuit.

De ce pare că durează o veșnicie

Durata pe care o simțim noi nu e mereu aceeași cu cea a ruperii rocilor din focar. Undele seismice ajung una după alta la suprafață, iar clădirile pot continua să oscileze o vreme.

Mai contează și frica. Câteva secunde de mișcare puternică par mult mai lungi când te trezești brusc din somn. Asta nu înseamnă că seismul a durat neobișnuit de mult din punct de vedere științific.

De ce același cutremur se simte diferit

La etajele superioare ale blocurilor înalte, balansul lateral poate fi mai pronunțat, iar locatarii simt că tot blocul se leagănă. La parter, senzația poate fi alta.

Terenul influențează și el: straturile de sol pot schimba amplitudinea și durata undelor. Așa se explică de ce doi oameni din același oraș descriu diferit același cutremur.

Răniți, atacuri de panică și lipsa mesajului RO-ALERT

În județul Galați au fost înregistrate nouă apeluri la 112. Șapte au cerut echipaje medicale, iar șase persoane au ajuns la spital. Unele cazuri au fost atacuri de panică.

O persoană a fost lovită de ușa unui dulap, iar alta s-a rănit la cap încercând să iasă dintr-o clădire. La Râmnicu Sărat, în județul Buzău, o femeie a fost rănită după ce niște piese de mobilier au căzut peste ea.

Echipajele au făcut verificări în mai multe județe și în București. Conform bilanțului inițial, nu au fost găsite pagube materiale în zonele verificate.

Mulți s-au întrebat de ce nu a venit niciun mesaj RO-ALERT înainte de cutremur. IGSU explică că sistemul nu poate avertiza dinainte, pentru că seismele nu pot fi prezise cu precizie în ceea ce privește momentul, locul și magnitudinea. După un cutremur, mesajele pot fi trimise doar dacă există consecințe grave și oamenii trebuie informați despre pericole sau măsuri de protecție.

Alerta primită pe unele telefoane Android este altceva. Ea funcționează printr-un mecanism separat, care detectează rapid mișcările seismice.

Ce faci dacă se repetă

  • Nu alerga spre scări și nu folosi liftul în timpul mișcării.
  • Adăpostește-te sub o masă solidă, dacă e aproape, și protejează-ți capul și gâtul.
  • Stai departe de ferestre, oglinzi, mobilă instabilă și obiecte care pot cădea.
  • După ce se oprește mișcarea, verifică pericolele din casă și cheamă ajutor dacă sunt răniți sau stricăciuni importante.

Anunță acest seism unul mai puternic?

În ultimele luni au mai fost evenimente seismice în Vrancea, inclusiv unul de magnitudine 4,8 pe 19 octombrie. Totuși, o succesiune de cutremure nu permite stabilirea momentului unui seism mai mare.

Specialiștii spun că monitorizarea activității tectonice nu este o prognoză. Autoritățile recomandă să urmărești doar informațiile oficiale și să eviți mesajele alarmiste.


Notă: Acest articol a fost realizat cu ajutorul inteligenței artificiale (AI), pe baza unor informații din surse publice.

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *