Roxana are treizeci și nouă de ani, lucrează la o companie de logistică dintr-un oraș din vestul țării și, până în vara aceasta, se considera norocoasă în privința familiei.
Avea o soră mai mică, Diana, cu care era apropiată. Aveau o mamă în vârstă de șaizeci și patru de ani, care locuia la zece minute distanță și care era prezentă în viața lor aproape zilnic. Aveau, spune Roxana, „genul de familie despre care celelalte familii spun că nu mai există”.
Erau împreună la toate sărbătorile. Vorbeau zilnic pe un grup de WhatsApp. Diana venea des la ea acasă, ajuta cu copiii, rămânea la masă.
Roxana spune că acesta e detaliul pe care nu îl poate așeza nicăieri în minte: că nu a existat niciun semn. Sau, mai exact, că toate semnele arătau exact ca o soră apropiată și implicată.
Concediul care s-a scurtat
În a doua săptămână din iulie, Roxana era plecată cu cei doi copii la mare, la Vama Veche, împreună cu o prietenă și copiii ei. Soțul, Marius, rămăsese acasă din cauza serviciului.
Vremea s-a stricat joi. Prietena ei a decis să plece vineri dimineață în loc de sâmbătă. Roxana a plecat cu ea.
Nu a anunțat pe nimeni. Spune că nu a fost o decizie, ci pur și simplu nu i-a trecut prin cap să sune — se întorcea acasă cu o zi mai devreme, nu era o informație care să necesite un telefon.
A lăsat copiii la mama ei, pentru că erau obosiți de drum și pentru că voia să facă mai întâi ordine în casă.
A ajuns acasă vineri, la ora patru după-amiaza.
Mașina din parcare
Mașina Dianei era parcată în fața blocului.
Roxana spune că a văzut-o și, în primul moment, s-a bucurat. S-a gândit că sora ei a venit să ude florile sau să lase ceva, cum mai făcuse de zeci de ori.
A urcat. A descuiat ușa.
Ce a urmat, spune ea, nu poate reconstitui coerent. Își amintește că a strigat. Își amintește vocea Dianei, mai joasă decât a ei, spunându-i să nu țipe.
— Cu sora mea? În casa mea?
— Nu striga, te aud vecinii.
Roxana spune că fraza aceea a fost, în felul ei, mai devastatoare decât tot restul. Că în secunda aceea sora ei nu s-a gândit la ea, nici la ce tocmai se întâmpla, ci la vecini.
— Ieșiți amândoi afară!
În momentul acela s-a auzit cheia în ușă.
Mama
Mama lor venise să aducă copiii înapoi, pentru că cel mic începuse să plângă și voia acasă. Avea cheie de la apartament, ca de altfel de la amândouă apartamentele fiicelor ei.
A intrat în hol cu o pungă de cumpărături într-o mână și cu ghiozdanul cel mic în cealaltă.
— Fetelor, ce se aude aici?
Roxana spune că imaginea care i-a rămas nu e cea cu soțul ei sau cu sora ei. E cea cu mama lor, în hol, cu punga în mână, uitându-se de la una la alta și înțelegând, treptat, în vreo cinci secunde, ce se întâmplase în apartamentul acela.
Copiii erau pe scări, în spatele ei. Nu au intrat.
Trei ani
Din ce a reconstituit Roxana în săptămânile următoare, din mesaje și din discuții, relația dintre soțul ei și sora ei începuse cu aproximativ trei ani înainte.
Perioada coincidea cu momentul în care Diana divorțase și trecea printr-o etapă grea. Roxana fusese cea care insistase atunci ca sora ei să vină mai des pe la ei, ca să nu stea singură.
Detaliul care o macină, spune ea, nu e durata. Sunt vacanțele.
În trei ani, Diana a fost cu ei în concediu de patru ori. La munte de două ori, la mare o dată, într-o excursie de weekend în Ungaria o dată. Roxana a fost cea care a propus de fiecare dată, pentru că îi părea rău să o lase singură.
Spune că nu poate să se gândească la fotografiile din vacanțele acelea. Sunt încă în telefonul ei. Nu le-a șters, dar nu le poate deschide.
Cine mai știa
Roxana a aflat, în lunile care au urmat, că cel puțin trei persoane bănuiau ceva.
O verișoară din partea mamei le văzuse împreună într-o parcare, în alt oraș, cu aproximativ un an și jumătate înainte. Nu a spus nimic, pentru că, i-a explicat ulterior, nu era sigură și nu a vrut să facă scandal degeaba.
O vecină de la etajul de deasupra observase că mașina Dianei era în fața blocului, în timpul zilei, în zilele în care Roxana era la serviciu. Nu a spus nimic, pentru că nu era treaba ei.
Cea de-a treia persoană era cumnata Dianei din prima căsnicie, care știa cu certitudine, de aproximativ doi ani.
Roxana spune că nu are nicio supărare pe niciuna dintre ele. A ajuns la concluzia că, dacă ar fi fost în locul lor, probabil ar fi tăcut și ea.
De partea cui a trecut mama
Aceasta e, spune Roxana, partea despre care i-a fost cel mai greu să vorbească.
În primele două săptămâni, mama lor nu a luat nicio poziție. Le-a sunat pe amândouă. A încercat să vorbească despre altceva. A repetat, în mai multe rânduri, că sunt surori și că vor trebui să găsească o cale.
Roxana a rugat-o o singură dată să spună clar ce crede.
Mama ei i-a răspuns că nu poate alege între copiii ei.
Roxana spune că a înțeles răspunsul și că, rațional, îl consideră corect. Dar că din ziua aceea ceva s-a rupt și acolo.
Vorbesc, se văd, mama vine la copii. Dar Roxana nu i-a mai spus nimic personal de opt luni.
Sărbătorile
Prima Crăciun după incident a fost, spune Roxana, momentul în care familia s-a rupt oficial.
Mama lor a propus să fie toți împreună, ca de fiecare dată. Roxana a refuzat. A spus că vine cu copiii, dar numai dacă Diana nu e acolo.
Mama lor a încercat să medieze aproximativ trei săptămâni. În final, Roxana a petrecut Crăciunul cu copiii, singură, la ea acasă.
Diana a fost la mama lor.
Roxana spune că nu regretă decizia. Spune, în schimb, că cel mai greu i-a fost să le explice copiilor de ce nu merg la bunica, așa cum au făcut în fiecare an de când s-au născut.
Ce s-a întâmplat cu Marius
Roxana și Marius au divorțat în aprilie. Divorțul a fost prin acord, fără proces, cu custodie comună.
El s-a mutat inițial la un prieten, apoi într-o garsonieră. Nu s-a mutat cu Diana și, din ce știe Roxana, relația dintre ei s-a încheiat la câteva săptămâni după acea vineri.
Copiii îl văd în weekendurile stabilite. Nu au întrebat niciodată de mătușa lor.
Întrebarea care a rămas
Ce nu îi dă pace Roxanei nu e trădarea în sine, nici divorțul, nici Crăciunul acela.
E o singură zi din urmă cu doi ani.
În august, în urmă cu doi ani, familia a fost împreună la munte, într-o cabană închiriată. În ultima seară, au stat cu toții pe terasă, iar Diana a spus la un moment dat, în glumă, că Roxana e cea mai norocoasă dintre ele.
Toată lumea a râs. Marius era acolo. Mama lor era acolo.
Roxana spune că se întoarce mereu la seara aceea și că nu poate să înțeleagă un singur lucru:
Ce simțeau, de fapt, amândoi, în timp ce ea râdea?
Numele au fost schimbate. Povestea a fost relatată cu acordul persoanei implicate.
